A A A

 

Stela Grigoraş: „Sistemul de asistență socială trebuie să prevină situațiile de criză și nu să intervină doar post factum”

Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat Moldpres de către Stela Grigoraş, ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

 

Doamnă ministru, curînd vor fi 100 de zile de cînd faceți parte din noua garnitură guvernamentală. Care ar fi prioritățile strategice de care vă ghidați?

 

Noi, cei care formăm echipa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei promovăm un dialog sincer și permanent, bazat pe colaborare și încredere reciprocă, atît cu instituţiile guvernamentale la nivel central şi local, cît și cu societatea civilă, sindicatele şi patronatele. Numai așa putem să realizăm obiectivul de bază pe care ni le-am propus ca echipă guvernamentală - să fim aproape de oameni și să redăm cetăţenilor încrederea într-o viaţă mai bună, acasă, în Moldova, împreună cu familia. Întîi de toate, ne propunem să dezvoltăm Strategia de ocupare a forței de muncă, care să prevadă crearea a noi locuri de muncă, combaterea muncii la negru și reducerea discriminării pe piața muncii. Este foarte important ca omul să aibă un loc de muncă, iar lucrul lui să fie prețuit corespunzător. În cadrul Agențiilor teritoriale de ocupare a forței de muncă a început deja instituirea a 10 birouri de informare a populației și reintegrării cetățenilor reveniți în țară.

 

Avem mult de muncă inclusiv în domeniul legislației. Bunăoară, să modificăm și să completăm Codul Muncii, în ideea ajustării acestuia la cerințele prevăzute în Acordul de Asociere. Vom insista şi asupra completării și modificării Legii cu privire la ajutorul social, în vederea responsabilizării beneficiarilor. Un alt obiectiv al ministerului constă în modificarea modului de stabilire a salariului minim pe țară, prin ajustarea acestuia la salariul mediu pe economie. Bineînțeles, nu vom uita nici de datoria noastră instituțională - onorarea tuturor prestațiilor sociale și asigurarea colectării contribuțiilor de asigurări sociale. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) va dezvolta un model național de bune practici în asigurarea bunăstării copilului. Pe lista priorităţilor actualei echipe se află şi dezinstituționalizarea ca problemă de principiu, în special a persoanelor cu dizabilități mintale. Mizăm să avem rezultate bune în implementarea reformelor în domeniul asistenței sociale. În acest sens, vizăm cîteva direcții deosebit de importante: focalizarea efortului bugetar către cele mai vulnerabile categorii de populație; reducerea gradului de dependență a persoanelor care pot munci; dezvoltarea de oportunități egale pentru persoanele cu dizabilități; acordarea prestațiilor și serviciilor sociale celor îndreptățiți și reducerea posibilităților de fraudare a sistemului de asistență socială. Priorităţile asumate de conducerea instituției, de fapt, se regăsesc în textul Acordului de Asociere RM – UE, dar și a Programului de activitate al Guvernului 2016 – 2018.

 

Care ar fi următorii paşi în reforma sistemului naţional de protecţie socială?

 

Sunt ferm convinsă că procesul de comunicare în interiorul sistemului național de protecție socială trebuie regîndit, așa încît sa fie unul eficient, iar relațiile între autoritatea centrală și structurile teritoriale de asistență socială trebuie să se bazeze pe încredere şi respect reciproc. Probabil va fi nevoie de construit un mecanism de colaborare la nivel local dintre domeniile social, medical, învăţămînt şi ordinea publică, prin intermediul echipelor multidisciplinare teritoriale, pentru a spori calitatea serviciilor sociale destinate cetățenilor și a implementa cu succes politicile sociale. Sistemul de asistență socială trebuie să prevină situațiile de criză și nu să intervină doar post factum, așa cum ne-am obișnuit să acționăm, deseori.

 

O problemă majoră pentru Republica Moldova rămîne a fi plasarea copiilor în grija statului, adică în instituțiile rezidențiale, rămase ca o tristă moștenire sovietică? Cîți copii avem astăzi în internate?

 

Actualmente circa 3000 de copii rămîn în instituții rezidențiale. Este o cifră care trebuie să ne îngrijoreze. Pe parcursul ultimilor ani, în Republica Moldova s-au derulat mai multe proiecte europene care au urmărit scopul reducerii numărului de copii din instituțiile rezidențiale.

 

Recent aţi declarat că în Moldova nu trebuie să ajungă în instituţii niciun copil sub vîrsta de 3 ani. Este posibil aşa ceva la etapa actuală?

 

Repet cu aceiaşi tărie şi convingere - în Moldova nu trebuie să ajungă în instituţii niciun copil sub vîrsta de 3 ani. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei împreună cu UNICEF și Ministerul Sănătății aspiră să reducă numărul copiilor instituţionalizaţi de pînă la 3 ani și a celor cu dizabilități, în instituțiile rezidențiale din țară. În acest sens, am semnat un Memorandum împreună cu partenerul nostru Hope and Homes for Children Marea Britanie (HHC). Totodată, UNICEF, împreună cu CCF/HHC Moldova au inițiat un proiect în valoare de 425.800 Euro, care va sprijini familiile vulnerabile cu copii. În următorii doi ani, vor fi create două creșe sociale pentru copiii dezinstituționalizați și vor fi sprijinite 25 de familii de asistenți parentali profesioniști, specializați în îngrijirea copiilor sub vîrsta de 3 ani și a celor cu dizabilități. Un număr total de 45 de copii din cadrul Centrului de plasament temporar și reabilitare pentru copii din Bălți vor fi reintegrați. Alt proiect social, în valoare totală de 680 mii de euro, acoperit financiar de Uniunea Europeană, va fi implementat în Republica Moldova în următorii doi ani. Proiectul ”Sporirea accesului copiilor cu necesități speciale la servicii comunitare de suport și educație în primii ani de viață” va fi implementat de AO ”Parteneriate pentru fiecare copil”, în colaborare cu consorțiul format din Organizațiile Mellow Parenting și HealthProm din Marea Britanie, cu susținerea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Educației și a administrațiilor publice locale din cinci raioane beneficiare ale proiectului. Proiectul va fi desfășurat în perioada anilor 2016-2018, în cinci raioane ale țării: Cahul, Călărași, Fălești, Nisporeni și Ungheni. Obiectivul general al acestui proiect este de a asigura accesul copiilor cu necesități speciale, cu vîrsta cuprinsă între 0-7 ani și familiilor acestora la programe de suport, dezvoltate în cadrul acestui proiect.

 

În ce măsură indexarea pensiei cu 10,1 la sută de la 1 aprilie asigură bătrînilor un trai îndestulat?

 

Firește, deocamdată nu poate fi simțită drept o creștere suficientă care ar acoperi strictul necesar al zecilor de mii de pensionari. Eu personal ştiu foarte bine cum trăiesc oamenii şi cum încearcă ei să se descurce, în special bătrînii. Cu toții ne dorim mai mult, dar pentru asta trebuie să demarăm reforme ample, la nivel de ţară, cu răbdare, cu sacrificii și cu multă muncă. Decizia privind indexarea pensiilor a fost luată la şedinţa Guvernului din 12 martie, curent. Potrivit Legii nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, coeficientul de indexare constituie media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent. Indexării este supusă doar partea de pensii achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. Calculele arată că mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă a fost majorată cu 120,37 lei pentru 518837 mii beneficiari, pensiile de invaliditate se vor majora cu 94,28 lei pentru 133713 mii beneficiari, pensiile de urmaș se vor majora cu 60,92 lei pentru 15229 mii beneficiari.

 

Cu trecerea anilor însă problema va fi și mai gravă, dat fiind faptul că deja atestăm un proces de îmbătrînire a societății.

 

Este adevărat. Ultimele studii în domeniu arată diferențe semnificative ale indicelui de îmbătrînire. Așa se întîmplă că tinerii pleacă, iar vîrstnicii rămîn. Peste cîțiva ani ne vom confrunta cu o problemă demografică majoră. Iată de ce, de datoria noastră este să căutăm soluții din timp. Femeile în vîrstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați și se confruntă mai intens cu vulnerabilitate materială, financiară și fizică. Ministerul are ca prioritate îmbunătățirea situației sociale pentru toată populaţia, inclusiv vîrstnicii. Integrarea şi participarea persoanelor în etate în viaţa socio-economică şi culturală, consolidarea solidarităţii între generaţii este condiţia de echilibru între societate, economie şi transformările demografice.

 

Cum îi încurajați pe cei care vor să crească mai mulți copii?

 

Să îndrăznească și să fie convinși că, totuși, mai mulți copii ar înseamnă mai multe bucurii. Sistemul de protecție socială a nou-născuților stabilește acordarea diferitor prestații sociale. Bunăoară, acordarea indemnizațiilor adresate familiilor cu copii include îndemnizația unică la naștere (3100 lei - la nașterea primului copil și 3400- la nașterea fiecărui copil următor) și indemnizație lunară pentru creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de trei ani etc. Actualmente, MMPSF a elaborat un proiect de lege privind prestațiile sociale pentru copii care va asigura un suport financiar minim din partea statului la nașterea copilului, va oferi sprijin pentru îngrijirea copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină, copiilor adoptați și copiilor rămași fără ocrotire părintească. De asemenea, proiectul prevede majorarea indemnizației unice la nașterea copilului și majorarea perioadei de acordare a îndemnizației lunare pentru întreținerea copilului în cazul persoanelor neasigurate pînă la împlinirea vîrstei de 2 ani. Această acțiune se încadrează în politica demografică a statului, unul dintre obiectivele principale fiind creșterea numărului de copii în familii.

 

Ce presupune Memorandumul de colaborare a MMPSF cu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove?

 

Prin semnarea acestui memorandum ne-am angajat, prin eforturi commune, să contribuim la consolidarea instituției familiei, valorilor maternității, paternității și susținerea respectării drepturilor copiilor. De asemenea, împreună vrem să promovăm politicile de protecție a familiilor aflate în dificultate, familiilor nevoiașe, copiilor orfani, bătrîni solitari și persoane cu dizabilități. Biserica s-a arătat convinsă că poate contribui la umanizarea persoanei. Pornind de la ideea că familia este mediul natural și optim pentru creșterea și bunăstarea copilului, în calitatea mea de reprezentant al statului, îmi exprim convingerea că există un mare potențial de colaborare dintre cultele religioase și stat, în susținerea și întărirea bazelor instituției familiei, creșterea rolului familiei în societate.

 

Acum o lună, de la tribuna ONU ați vorbit despre angajamentele Guvernului cu privire la egalitatea de gen pînă în 2030. Care sunt acestea?

 

Implicarea femeilor în viața politică, economică și socială este nu doar un drept, dar și o pre-condiție pentru bunăstarea societății în ansamblu. Trebuie să recunoaștem că în ultima perioadă Guvernul Republicii Moldova depune eforturi constante care conduc la abordări echitabile în vederea egalității de gen în marea majoritate a sectoarelor. Observăm o prezență mai largă a femeilor în diverse activități anterior limitate. Prin adoptarea Agendei de dezvoltare durabilă – 2030, Moldova a reiterat angajamentul privind asigurarea egalității de gen la nivel național și internațional.

 

Vă mulțumim pentru interviu.